Chit că e ministru al Culturii în guvernul umbros al PNL, istoricul ieşean Liviu Brătescu nu stă degeaba. Săptămâna trecută, chiar de Sfânta Parascheva, şeful comisiei pentru cultură, culte şi minorităţi din PNL a participat la o întâlnire superintelectuală cu alte capete luminate din partid, printre care şi Raluca Turcan, recunoscută pentru abilităţile sale academice. Bineînţeles, şedinţa a avut loc la Sibiu, oraşul ăl mai cultural din România, mai ales de când l-a dat neamului românesc pe Iohannis, mai nou îndrăgostit de perspectivele dezvoltării în ţara noastră a jocului de golf, acest adevărat sport al minţii elevate. Pasionaţi de cultură, am tras cu urechea la un dialog purtat între Liviu Brătescu şi Raluca Turcan.
Liviu Brătescu: Raluca, nu ştiu dacă e bine că ne-am reunit chiar în zi de sărbătoare. Ştii, noi la Iaşi o aniversăm pe Sfânta Parascheva şi cred că nu e în trendul partidului să pomenim de ea.
Raluca Turcan: Stai liniştit, Liviule, nu o să scoatem o vorbă despre asemenea practici desuete precum este cea a pelerinajului şi închinatului la moaşte. Tocmai de aia, nici nu l-am invitat pe profesorul Dănăilă, să nu fim acuzaţi că am făcut rost de propriile moaşte în partid.
Mă bucur, în felul ăsta scăpăm de nişte etichete nemeritate. Ştii că mai zice câte unul că se răsucesc Brătienii în mormânt când mai află noutăţile de la partid şi tare n-aş vrea să fim prea pătrunşi de senzaţiile tari generate de zombie şi alte fantome din cimitir. Apropo, ca să vezi că nu stau degeaba ca ministru din umbră al culturii, recent am dat un interviu despre nevoia românilor de a ridica statui.
Foarte interesant, mai ales că noi, liberalii, suntem doldora de statui, mai puţin de oamenii vii, ce-i drept. O statuie interesantă e şi cea a lui Iohannis, e aşa-zisa statuie – vivantă, nu, parcă aşa se numeşte?
Exact, Raluca, văd că te pricepi foarte bine la artă. Bun, dar în afară de Iohannis, pe cine ai mai vedea că merită o statuie în ziua de azi, din partidul nostru?
Sincer, nu m-ar deranja dacă mi s-ar face şi mie un bust. Dacă voi, colegii, veţi pune mână de la mână să strângeţi bani pentru un silicon de calitate, v-aş fi recunoscătoare.
Desigur, dar ce spui despre o statuie dedicată preşedintelui nostru, Ludovic Orban?
Baţi câmpii! Păi ce, mai are el nevoie de statuie? Ultima oară când a venit de la Cricova era mai ţeapăn decât monumentul eroului necunoscut de la Mărăşeşti. Şi apoi, omul are soclul labil, nu-l mai băga în seamă. Mai bine hai să-mi iei măsura la bust.