Bârfe reale, sunt bune tare. Felicitare surpriză în căsuța poștală

Haz de necaz

Tare șocați am rămas zilele trecute, cele din preajma sărbătorile de Paști, când ne-am verificat căsuța poștală de la blocul în care locuim. Alături de pliantele de promovare a produselor din hypermarketuri, am găsit în poștă și o felicitare. Ghici din partea cui! Nu, nici de la primar, nici de la șeful de la CJ, ci fix de la un fost deputat. Da, v-ați prins, fix de la fostul deputat Vlăjuț. Dom’le, e incredibil! Felicitarea era semnată pe persoană fizică. Adică nici măcar pe firmele pe care le patronează, ca să zici că-și făcea reclamă. Atunci, stând strâmb și judecând drept, întrebăm și noi: care-i șpilul? De ce își mai face reclamă Vlăjuț? Cică vrea să țină interesul publicului treaz, nu se știe niciodată când se întoarce în politică. Noi îi dăm un sfat gratis: las-o moartă, rămâi doar în business.

Exercițiu de imagine pentru o senatoare: De două săptămâni încoace, madam senator Julia Flamă are o obsesie. A făcut și ea o mărgică și se laudă continuu. A reușit să determine o ședință a Parlamentului care să marcheze faptul că acum 100 de ani, Iașul a fost capitala de război a României. Foarte frumos, un gest simbolic deosebit. Dar, madam senator, nu ar fi fost mai mișto ca la 100 de ani de la Unire să determini Parlamentul și Guvernul să dea drumul la bani pentru realizarea autostrăzii Est – Vest, singura care va uni într-adevăr provinciile istorice ale țării? Restul e doar exercițiu de imagine, vrăjeală ieftină care nu ne ține de cald. Până una-alta, Moldova rămâne cea mai săracă zonă a țării.

Un nou stil local, piți – jurnalismul: Au apărut recent și au prins viteză de curând niște site-ul și pagini de Facebook făcute de niște fătuci care se cred și mari ziariste și mari analiste și mari life & style specialiste. Îs, de fapt, niște enormități, niște aberații mari cât roata carului. Am stat să vedem dacă fac vreun joc politic, dar încă n-am mirosit nimic. Le mai ținem sub strictă monitorizare și, dacă o cotesc spre politică, le dăm imediat în vileag. E posibil să fie o strategie de atragere a pițipoancelor spre politică. Adică, până la urmă, și specimenele astea au dreptul la vot, iar cineva se poate gândi să le canalizeze spre o singură sursă. Urmărim fenomenul și vă dăm de știre.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *